Conștient sau nu, trăim într-un secol devastator în care pierdem tot ce ne-a fost lăsat pentru a supraviețui, începând de la natură, care a devenit un adevărat focar, până la oameni.
Azi, dacă întâlnești întâmplător un prieten și îl întrebi cum mai e pe la el , 95% sunt convinsă că îți va povesti despre problemele pe care le are și probabil doar 5% despre ce a mai realizat și despre ce vise mai are.
Trăim într-o lumea a invidiei, a durerii, în care fiecare din noi își tratează această rană cum poate și cum crede că e mai ușor pentru el. Mulți însă, se lasă cuprinși de mrejele depresiilor și se pierd pe sine. Și nu, nu vorbesc despre oameni maturi deja, mai mult despre adolescenții care cad mai ușor pradă patimilor. E trist ce se întâmplă. Nevoile personale, nesiguranța sau depresia sunt principalele cauze care stimulează gândurile de a ne încheia socotelile cu viața.
Datele statistice confirmă că, cu trecerea timpului, numărul cazurilor de suicid e din ce în ce mai mare. Potrivit psihologilor, mai mult de 70 la sută din pacienții care suferă de depresie au tendința de a se sinucide, considerând că asta este cea mai ușoară calea prin care își rezolvă problemele.
Depresia de fapt este un sentiment foarte periculos. Mulți știu cum să îl ascundă luptând singuri cu el..și într-un sfârșit ajung victime. Această tulburare afectivă, provoacă tragedii enorme, sunt foarte puțini cei care dispun de putere pentru a trece peste ea.
Ar trebui să fim mai atenți la oameni, la ce spun și cum o fac. Probabil că din exterior vedem un om zâmbind și aparent pare fericit, dar în interiorul lui moare.
Dincolo de fiecare privire, lacrimă sau zâmbet noi ascundem povești pe care le ținem în taină, iar asta nu este mereu cea mai bună cale pentru ne proteja sufletul. Uneori este nevoie de socializare, ajută mai mult că orice medicament.
Despreorice 